the sho(e) must go on

Sunt ultimul super-erou din viata lor

Sunt ultimul super-erou din mintea lor

Si pier fara sa stie

Ca-n viata nu exista super-eroi...

... doar cineva ca o pereche de pantofi noi, primiti cadou cu cine stie ce ocazie speciala, pantofi d'aia scumpi, de fitze, pe care ii porti la nunti, botezuri si revelioane si atunci cu mandrie si grija sa nu-i strici, cine stie cat au costat si la cat de finuti sunt s-ar scalcia imediat. o pereche pe care o tii mereu in dulap, o privesi uneori admirativ si cu un zambet complice, pe care n-ai indrazni sa-i porti decat cu toale speciale, la anumite ocazii, prea rare pentru tine mai ales ca nu sunt atat de comozi si ti-ai invatat lectia o data nu mai porti marca asta de pantofi decat rareori, altfel te bat, te obosesc, se zgarie repede si se deformeaza uneori nu cum ai vrea, asa e cand ai de a face cu materiale pretentioase si stii ca deocamdata nu ti-ai permite o alta pereche la fel, intre timp astepti poate intr-un an doi o sa ai mai multe ocazii, o sa ai o masina cu care sa i plimbi ca sa nu se strice pe asfalt, o sa ai o alta tinuta si o sa ti se potriveasca mult mai bine, o sa petreceti mult mai mult timp impreuna si n-o sa-ti mai faca bataturi, o sa se muleze perfect pe piciorul tau si nici nu o sa ii simti. pana atunci astepti o nunta, un botez, o inmormantare s-au macar un alt revelion si stai cu grija sa nu se umple de praf, sa nu se demodeze, sau mai rau, sa nu-ti mai intre piciorul in ei.

Le-am daruit in parte
O parte
Din sufletul meu rebel
Si adancit in umbre