Thursday, January 24, 2008

Bus stop


All around me are familiar faces

Worn out places, worn out faces

Bright and early for their daily races

Going nowhere, no expression


de cand ma stiu ma trezesc imaginandu-mi ca traiesc, altceva, apropape fascinant, dar pe care n-as putea s ail traiesc acum nu pentru ca ar fi imposibil si pentru ca nu sunt eu inca cum ma vad, pentru ca n-am devenit inca ce-mi imaginam si inca ma mai trag inapoi nimicuri, sau poate lucruri importante pe care nu le iei in calcul in viata ta ideala. sau poate e prea trist sa stii ca ceva e imposibil, ca e o nepotrivire de caractere intre tine si viata ta perfecta, inaltatoare, pasionanta. si pentru atata lucuru sa divortezi de ea?

sa te schimbi?

sa devii una cu ea?

sa o schimbi pe ea?

sa nu mai fii?


And I feel the way that every child should

Sit and listen, sit and listen

Went to school and I was very nervous

No one knew me, Hello teacher tell me what's my lesson

Look right through me


ma oboseste in fiecare dimineata imi dau seama ca pana si visele de peste noapte sunt mai intense decat tot ce traiesc peste zi, sunt multe, sunt fara regrete asa cum imi place mie. de fapt asa ar si trebui sa fie nu? sa traiesti multumit ca ai visat ce n-ai trait si ai trait bine, ai facut tot ce trebuia. ca societatea e formata din oameni care nu te lasa sa fii mai mult decat au fost ei, tematori ca ai putea sa nu trebuiasca sa visezi atat de des, sa n-ai nevoie de vietile altora din reviste, ecrane. ca ai putea sa tresalti mai puternic decat ei.


And I find it kind of funnyI find it kind of sad

The dreams in which I'm dying

Are the best I've ever had


nici macar aeru de afara nu imi mai promite ca se intampla ceva. "Coborati?". Nu, uneori intepenesc asa in dreptu usii. am o pasiunea nebuna sa ma prefac ca o sa cobor la prima si sa te pun sa ma astepti. macar tu poti sa ma ocolesti. altii inca sunt in acelasi autobuz cu mine. astepta sa cobor. n-au inteles ca eu in mintea mea am coborat si am urcat de sute de mii de ori. ca desi eu cred ca sunt femeia care coboara la fiecare statie interesanta de fapt mi-e al dracului de frica sa aleg. pentru ca s-ar putea sa pierd autobuzu asta si altu nu stiu. si de unde dracu gasesti bilet la ora asta??


When people run in circles

It's a very, very

Mad World


Thursday, January 10, 2008

don't know why

Oh, look what you've done
You've made a fool of everyone
Oh well, it seems likes such fun
Until you lose what you had won

anii trec mai repede pe masura ce incepi sa inveti sa-i numeri...mai ales descndent...cat mai e pana...iau buletinu...pana fac 16 ani...pana devin major...pana ajung la facultate. dupa devine o chestie relativa pe care oricum nu mai ai timp sa o numeri asa ca trece si mai repede. fiecare popas pe care il face te costa de 2 ori mai mult decat te ajuta. we don't grow up we just grow older... e ca o ruleta care se invarte si la care trebuie sa pariezi, si oricum daca pariezi cine stie in cat la suta din cazuri o sa castigi. toate optiunile ti se invartesc in jur, negru sau rosu, primii 20 sau ultimii, cu sau fara sot, numere sau altceva mult mai subtil decat ai vrea sa intelegi vreodata sau sa simti. si atunci cand castigi in afara de satisfactia de moment obtii orgoliul tau in fata celorlalti care invidiosi, raniti, enervati sau pur si simplu intrigati te-ar zbura imediat din locu in care te afli. si nu, nu e un loc moale. cand te simti ghinionist schimbi masa. schimbi anturaju. dinauntrul lor aceeasi ochi obositi si dornici sa ti-o ia inainte.

You're calling me mad
But i know you're the same
Cause you got to be seen to be playing the game

tot fumu din tigara se impregneaza in ceata asta morbida si enervant de poluanta in timp ce nu stiu dcat ca nu mi-as dori sa fiu aici, singura in camera cu veioza aprinsa si o carte de germana aprinsa, cu termene si examene legate de gat, si numarand tampeniile pe care le-am facut si o sa le fac in continuare, alegeril epe care evit sa le fac din placerea de a avea atatea optiuni, care pana la urma isi pierd orice interes ca un platou de prajituri pe care il ai tot timpu la cap pana ti se face greata. greata...nu mai degraba o stare de plictiseala instictuala si motivationala, usor sarcastica, putin pesimista cu un aer de dezgustare. cand nu-ti ajunge ce ai si te plictisesti vrei mai mult, dar ajungi sate plicisesti si de multul ala pe care il vrei pentru ca dureaza de atat timp. si totusi nu stii c sa-ti doresti altceva. cred ca e un fel de definitie pentru blazare.

Beauty queen of only eighteen

She had some trouble with herself

He was always there to help her

She always belonged to someone else

cam asta ar fi un fel de epilog intr-un moment in care am obosit sa fiu ceea ce vroiam sa fiu.