backpack trip through life

m-am cam gandit sa inchid blogu' asta. capitolu' Lili is kinda over. s-a cam terminat nu odata cu anu' nou, nu cu alte evenimente remarcabile (alea s-au intamplat mai demult). pur si simplu viata devine din rotunda sferica si nu trebuie sa o tin numai de o muchie. e elastica, o arunc de perete vine inapoi. si sare. asta e cel mai important. si i-am lasat si pe altii sa se joace cu mingea si mi-am luat-o inapoi. stiau doar un singur joc. si am aruncat in altii cu ea si nu au fost in stare sa o prinda. dar e a mea, e intreaga.

intr-o vreme eram geloasa pe ceilalti. parca stateau toata ziua afara jucandu-se cu mingile lor mult mai colorate si mai elastice. si eu stateam inaintru si ma invarteam in jurul cercului meu. acum stiu ca si daca bati prea mult mingea p-afara s-ar putea sa te lase mai repede. dar eu n-as putea sa nu ma joc.

unii oameni ar face orice sa ramane in echilibrul perfect in care sunt. in binele pe care l-au construit cu atata grija. eu ii zic punct mort. echilibrul e un balans continuu pe fiecare picior. live with imperfection.
and if cupid's got a gun then he'd better shoot it
nici timpul nu se mai scurge ca un caledar sacaitor, ca un pliant care se desface in jos. e mai mult o insirurire de clape pe care alegi sa le apesi. in ce ordine vrei. jocul cu clapele. canta-mi ceva.

And if bridges gotta fall, then you'll fall, too

am multe poduri. am poduri pe care nu trece nimeni, am poduri pe care le-as ridica oricand. am poduri pe care le-am bombardat indelung ca sa cada. si sper sa fie si poduri pe care nu le-am vazut si care ti se desfasoara asa doar pentru ca esti. dar podurile sunt urmate de drumuri, si odata ce ai pasit pe unul greu te mai intorci la ele. asa ca inca imi contemplu podurile. si astept sa vina cineva de pe drum sa imi povesteasca cum e.

o cale nu e decat o cale si nu e un afront nici fata de tine nici fata de altii sa o parasesti. priveste-o, incearc-o de cate ori e necesar, apoi intreaba-te: are aceasta cale un suflet?

suna a la master Yoda, nu mai stiu a cui era.

always remember Rome wasn't built in a day
(then they've put a flame on it)

i'm too good to be gone.(from here)