la revedere frumoaso a fost ceva trist pe care sa-l iei cu tine in paradis
e melodia mea de inceput de an, pe care o fredonam acum vreo 2 ani. inutil sa mai faci vreun bilant pentru ce a fost, o previziune pentru ce vrei anu' asta. inutile regrete pentru un timp petrecut intr-un fel pe care la momentu respectiv nu vedeam cum as putea sa-l petrec altfel. pune fraul pe viata si zi diiiiiii. caci lumea e un etern nesfarsit atunci cand o simti cum palpita langa tine, atunci cand esti in ea. sfarsiturile vin doar atunci cand iesi din ea, cand stai. asta ne face dependenti sa fim in ea. cum sa traiesti cu un sfarsit in tine? dependentii de diferite narcotice, sunt bolnavi de independenta in fata lumii. boala lunga, moartea sigura.
they don't laugh at jokes
they laugh at tragedies
si timpul tau, ca o placinta din care mananca toti, din care vor toti, din care vrei sa dai tuturor, incat ramai nemancat, ti-e si frica sa nu-ti ramana in gat, sau te enervezi si musti pana iti ramane in gat. nu poti sa-l digeri singur. singur? parca n-ai fi singur. adica fiecare mesteca pentru el. digera la el. da macar e atmosfera cand mananca mai multi nu? numai oboseala de la sfarsit, cand strangi singur, si vezi cat a ramas, oboseala asta cand scrii, daca mai poti sa scrii, daca ti-a mai ramas vreo farama de placinta, daca mai poti sa mesteci, daca si iar...iti trebuie un motiv intemeiat sa mananci singur bucata cu scrisu. as putea totusi sa mananc de placere. e atata placere pe lumea asta pe care ne e frica sa o descoperim, si uneori pentru putina ne chinuim atat.
lady lights a cigarette,
puffs away, no regrets
takes a look around, no regrets no regrets
says "I am free", sings so soft as if she'll break
uneori imi vreau si eu placinta mea inapoi. no regrets? sure, that would be perfect. si undeva cateva clipe simti dureros cum esti, cum a trecut nu un an, ci timp, viata, momente, sa il masori in ani e ca si cum ai masura aerul in kilograme. undeva intr-o zi de ianuarie 2009 exista Anca...
lady lights a cigarette
puffs away
and winter comes
and.... she forgets
No comments:
Post a Comment