azi am vazut curcubeuu, cat p-aci sa-l ratez cu ochii in picaturile de pe asfalt. ciudat, incepe sa-mi placa toamna, ca niciodata, nu sufeream anotimpu asta, mirosea a despartiri, a frig, sabota vara si plaja si marea, arunca cu treburi, era ca un pod trist pe care tre sa treci pentru ca stanca din spate se surpa. de fapt e un fel de furtuna arteziana.da furtuna. asa mi-au vrut degetele.
mi-e pofta sa scriu. sa scrijelesc cu stilou, cuvinte multe, adunate, cu orgoliu literar, cu pretentie de emotie camuflata artistic, cu banal imbracat si dezbracat in moduri subtile sau exagerate. sa scrijelesc realitatea pana la vis, pana la vid, pana la uitare, si aducere aminte dintr-o alta dimensiune. sa ma opresc cu un pas inainte de tot, sa trec cu un pas peste ce e adevarat. sa ma joc, sa cred, sa ma implic, sa simt, sa sterg, sa admir, sa ma imbat cu orgoliu, sa ma dreg cu bunatate. sa musc din iubire. sa nu mestec, sa stiu ca fiecare por devine o molecula din mine. sa inghesui toate lucrurile intr-un sac, de care stiu ca o sa am nevoie candva, mai ceva ca ala cu jucarii.si cu lili.
No comments:
Post a Comment